Daca circuli cu mijloacele de transport in comun si ai bafta sa nimeresti un loc care tocmai se elibereaza, observi invariabil in preajma ta o femeie cu varsta intre 40 si 60 de ani care citeste nonsalant dintr-o carte miniaturala de rugaciuni. Acest lucru se intampla indiferent daca langa ea se afla un grup de tineri galagiosi sau un manelist care tocmai si-a descarcat ultimul hit al idolului analfabet pe telefonul sau si acum il face public.
Ce le face pe aceste doamne respectabile sa creada ca spiritualitatea este un mod de a trece timpul? Sau invers, daca nevoia de spiritual mi se scoala aici si acum si incerc sa o rezolv, de ce n-as face acelasi lucru si cu sexul? La o adica, cred ca e mult mai putin rusinos sa faci sex in public decat sa te dumnezeiesti prin metrouri cu gandul la fasolea de acasa.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu